90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizația Salvați Copiii România. În acest context, pentru a putea adresa fenomenul de bullying în diferitele lui aspecte, Salvați Copiii România a inaugurat Centrul de Resurse Antibullying, hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților pentru a înțelege, a preveni și a răspunde adecvat situațiilor de bullying și a îmbunătăți climatul școlar.
Doar 4 din 10 participanți (43,1%) au încredere în eficiența mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră util stabilireaunor profesori cărora să le fie sesizate incidentele și o proporție și mai mică (17,5%) cred în relevanța participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul.
Analizând frecvența pe care respondenții o consideră potrivită pentru realizarea de activități antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvențe: ”în mod constant – ca parte a culturii școlii” (31,5%) și ”ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenți consideră că aceste activități nu reprezintă responsabilitatea școlii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului ”Școala Altfel” (1%).
“De peste 10 ani, Salvați Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinții și mai ales cu copiii, în școli și comunități, pentru a schimba atitudinile și comportamentele de bullying. Este important ca fiecare actor să-și înțeleagă rolul și să-și asume soluționarea unui fenomen care are consecințe grave asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor. Școala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranță. Experiența organizației, susținută de date din intervențiile directe în școli, arată că sancțiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea și vulnerabilitatea copiilor implicați. Soluțiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală și cultivarea unor relații sănătoase în comunitatea școlară. Este
esențial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulți care îi ascultă, îi implică și le validează contribuția. Doar printr-un efort comun, empatic și coerent putem răspunde cu adevărat nevoilor copiilor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Înțelegând toate implicațiile socio-economice ale acestui fenomen cu impact major asupra capitalului uman al României, de mai bine de 10 ani Salvați Copiii cercetează fenomenul în contextul din România și dezvoltă programe cu impact dovedit asupra copiilor cu vârste între 3 și 17 ani. Prin aceste inițiative, organizația a contribuit decisiv la recunoașterea gravității bullyingului și la dezvoltarea unor soluții concrete și validate științific, centrate pe siguranța și bunăstarea copilului, integrând educația bazată pe valori,participarea relevantă a copiilor, abordarea la nivel de comunitate educațională, dezvoltând rețele de suport între egali și comunități de practică ale specialiștilor.
Centrul de Resurse Antibullyingeste un spațiu fizic și virtualîn care școlile și grădinițele primesc sprijin real pentru a construi comunități educaționale sigure și incluzive.
Pe termen lung, Salvați Copiii își propunesă aibă impact social relevant, contribuind la promovarea unei culturi sociale non-violente în România.
Serviciile oferite în cadrul Centrului de Resurse Antibullying răspund nevoilor identificate în grădinițele, școlile și familiile din România:
- pregătirea specialiștilor (profesori, consilieri școlari, personalul nedidactic din școli, specialiștii din sistemul de protecție a copilului, angajați ai birourilor de siguranță școlară),
- dezvoltarea și punerea la dispoziția școlilor și grădinițelor de metodologii validate științific pentru prevenirea bullyingului și promovarea unui climat pozitiv,
- consiliere și suport pentru copii, părinți și cadre didacticeși referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate,
- creșterea gradului de participare a copiilor și tinerilorîn programe de prevenire,
- derularea de campanii de informare și conștientizare pentru copii, profesori, părinți,
- analize și cercetări asupra fenomenului de bullying, însoțite de acțiuni de advocacy menite să influențeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri și resurse dedicate unui climat școlar sigur și incluziv.
Din echipa centrului fac parte: experți în domeniul educațional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.
Date din ancheta sociologică Salvați Copiii România
Întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%) și situația economică a familiei acestuia (39%).
În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie(65%) și anturaj (61%).
Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, observăm că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți.
Doar 7 profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școala reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii.
Deși 9 din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, remarcăm că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului. Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari).
În schimb, 1 din 5 participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari – 33,8% – sunt de această părere).
Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.
Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități non-formale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).
