În Banat, dezvoltarea nu se face oricum. Se face împreună. Iar atunci când vorbim despre fonduri europene, comunitățile locale au început să ceară mai mult decât proiecte frumos scrise: vor investiții care rămân, care aduc plusvaloare și care cresc odată cu oamenii.
Aceasta este filosofia Asociației GAL Colinele Recaș, care a lansat recent apeluri de finanțare pentru întreprinderi, firme, PFA-uri și alte forme de activitate economică. Peste 600.000 de euro sunt disponibili pentru cei care nu doar că au o idee și un plan de afaceri solid, ci și intenția sinceră de a contribui la binele comunității.
S-ar putea să-ți placă și:
Cei care solicită finanțare sunt încurajați ca prin proiectele lor să creeze locuri de muncă pentru oameni din localitate, să colaboreze cu furnizori locali și să se asigure că resursele obținute prin finanțare aduc beneficii reale comunității. Fie că este vorba de utilaje, servicii sau produse, acestea trebuie să rămână în folosul zonei și să poată fi utilizate și în sprijinul autorităților sau al cetățenilor, atunci când situația o cere.
„De la GAL Colinele Recaș nu poți lua bani fără acordul vecinului”, spun reprezentanții asociației, subliniind o realitate esențială: banii europeni trebuie să rămână acolo unde aduc valoare reală.
O firmă care aplică trebuie să dovedească implicare locală, colaborare cu școlile, bisericile, primăriile, organizațiile civice sau serviciile publice din zonă. Investițiile nu se fac în izolare, ci în parteneriat cu oamenii și pentru oameni.
GAL Colinele Recaș acoperă o zonă amplă – Dumbrăvița, Giarmata, Sânandrei, Fibiș, Mașloc, Bogda, Remetea Mare, Recaș, Secaș, Brestovăț, Bucovăț, Lipova și Șiștarovăț. Comunități care cresc rapid, dar care își doresc ca dezvoltarea să fie echilibrată și durabilă, nu doar statistică.
Reprezentanții asociației subliniază că banii europeni trebuie să se regăsească în activitățile concrete pe care oamenii le desfășoară, în locurile de muncă pe care le creează și în nevoile reale ale localităților. „Nu vrem proiecte care dispar după ce s-a terminat finanțarea, ci afaceri care prind rădăcini și dau roade”, transmit aceștia.
Un exemplu simplu, dar relevant: dacă un antreprenor își cumpără un buldoexcavator cu fonduri europene, este firesc ca acel utilaj, atunci când situația o cere, să poată fi folosit și de primărie, serviciile de urgență sau alte entități (școli, echipe sportive, etc.) din comună. În caz de inundații, drumuri surpate sau incendii, utilajele de pe teritoriul localității trebuie să fie resurse comune, care contribuie la siguranța și binele tuturor.
Aceasta este, de fapt, esența programelor de finanțare derulate prin GAL: investițiile private trebuie să servească și interesul public.
Acest mod de gândire, aparent simplu, este în realitate o revoluție tăcută în felul în care România aplică pentru fonduri europene. Se pune accentul pe valoare locală, pe responsabilitate socială și pe durabilitate. Iar rezultatul este o
economie mai echitabilă, mai umană și mai ancorată în realitatea fiecărei comune.
În Banat, acest drum a început deja. Spiritul comunitar, atât de cunoscut în această parte de țară, prinde din nou viață prin fiecare proiect finanțat.
„Dezvoltarea nu înseamnă doar creștere economică, ci și înțelegere, colaborare și respect reciproc”, subliniază echipa GAL Colinele Recaș.
Cei care vor să acceseze fonduri europene sunt încurajați să se implice activ, să propună proiecte care ajută și comunitatea, nu doar propria afacere. Pentru că, în final, banii europeni nu sunt despre profitul unuia, ci despre binele tuturor.
Aici, fondurile europene nu se dau oricui. Se dau celor care rămân, celor care construiesc, celor care cred că progresul se face cu acordul vecinilor și al comunității.
Apelurile de finanțare sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al GAL.
