Un nou proiect cultural și de cercetare reunește, în acest an, la Timișoara, artiști, arhitecți, peisagiști și oameni de știință, pentru a explora relația dintre oraș și natură, pornind de la Canalul Bega.
Proiectul „Teren comun – peisaje pe Bega” își propune să aducă împreună profesioniști din domenii diferite – artă, arhitectură, ecologie și știință – interesați de modul în care poate fi regândită relația dintre mediul urban și cel natural. Ideea de „teren comun” pornește de la faptul că orașul nu este folosit doar de oameni, ci este un spațiu împărțit, în mod real, cu plantele, insectele și alte forme de viață care îl traversează și îl susțin.
Demersul pornește de la o cartografiere a inițiativelor locale care au în centru Canalul Bega: proiecte artistice, cercetări științifice și comunități implicate în relația om–natură. Acestea vor fi reunite pe platforma online https://teren-comun.ro, care își propune să le facă mai vizibile
Proiectul reunește și un consorțiu de parteneri – ONG-uri, instituții și profesioniști din domenii creative și de cercetare, activi în zona sustenabilității și a dezvoltării urbane.
Un element inedit îl reprezintă rezidența artistică interdisciplinară. Practic, artiști, arhitecți și peisagiști vor lucra alături de cercetători, pentru a dezvolta lucrări și intervenții care traduc informația științifică în forme accesibile publicului.
Proiectul este structurat în jurul a patru teme principale:
Grădini comunitare și biodiversitate
Grădinile urbane sunt privite ca spații vii, care pot susține biodiversitatea. Ele oferă loc pentru plante, insecte polenizatoare și alte specii, dar sunt și spații atractive de întâlnire și învățare.
Pajiști urbane și infrastructură verde
Pajiștile cu flori spontane sunt privite ca o alternativă la gazonul clasic, care aduce mai multă viață în oraș, ajută la reducerea căldurii și necesită mai puțină întreținere.
Zone umede și Canalul Bega
Canalul Bega este văzut ca un spațiu viu, care susține biodiversitatea și influențează mediul. Proiectul explorează atât viața din jurul apei, cât și relația oamenilor cu acest loc.
Arheologia peisajului și noile tehnologii
Peisajul este privit ca o structură în straturi, în care trecutul și prezentul se suprapun. Cercetarea folosește instrumente digitale, dar și interpretări culturale și artistice, pentru a înțelege cum s-a transformat spațiul în timp.
Proiectul include, de asemenea, un program extins de mediere, cu ateliere, conferințe, tururi ghidate și activități participative, care urmăresc implicarea publicului și crearea unui spațiu de dialog între artă, știință și oamenii locului.
Suntem și pe Facebook și Instagram.
Informații despre proiect
Din echipa creativă și științifică: fac parte Alex Ciobotă (peisagist, AsoP Vest), Alex Rădac (biolog, UVT), Andreea Săsăran (artist, ACIA), Bogdan Isopescu (arhitect, FAUT), Cosmin Ivașcu (biolog, ICAM), Cristian Floca (arheolog, Acad. Ro), Dan Vișovan (artist, FAD), Mimi Ciora & Sergiu Sas (duo artiști, Indecis), Raluca Rusu (peisagist, AsoP Vest)
Echipa de organizare este compusă din Anabella Costache – coordonator mediere, Otilia Ghițescu – PR, Costin Bleotu, Alexandra Brăslașu, Andrei Drăcea – implementare platformă web, Flavia Țună – designer, Andrei Tudose – consultant artistic, Maria Titel – responsabil financiar, Alex Ciobotă – curator & responsabil arhivare, Andreea Săsăran – curator & manager proiect
Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Banat, Asociația 360, Asociația Peisagiștilor – Filiala Vest, CRIES-Centrul de resurse pentru inițiative etice și solidare, Ecluze pe Bega, FAD (Facultatea de Arte și Design Timișoara) / Universitatea de Vest din Timișoara), FAUT (Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara), Fundația Aquademica, Fundația Aquatim, Fundația Culturală Jazz Banat, Grădinescu GreenFeel, Indecis, Marginal, Parcul Natural București, Simultan, Timișoara verde-albastră
