Patru din 10 români declară că au în prezent bani puși deoparte sau investiții active, iar economisirea este determinată în principal de nevoia de siguranță financiară, nu de dorința de creștere a averii. Acestea sunt concluziile studiului „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat în aprilie 2026 de agenția de cercetare Wisemetry Research, la comanda Tavex România.
Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.921 de respondenți[1]. Obiectivul a fost analizarea comportamentului real de economisire al românilor: câți economisesc, cine sunt aceștia, cum economisesc, de ce economisesc și cât de pregătiți se simt pentru decizii financiare într-un context economic marcat de inflație și incertitudine.
Datele arată că economisirea rămâne o practică prezentă, însă departe de a fi generalizată. Incidența este semnificativ mai ridicată în București și marile orașe, în rândul persoanelor cu studii superioare și venituri mai mari, în timp ce mediul rural și categoriile cu nivel educațional redus înregistrează cele mai mici niveluri de economisire.
„Am realizat acest studiu pentru că discuția despre economisire și investiții în România este de multe ori bazată pe percepții, nu pe date reale despre comportamentul oamenilor. Am vrut să înțelegem ce îi determină pe români să economisească, ce bariere au și câtă încredere au în propriile decizii financiare. Credem că educația financiară trebuie construită pornind de la realitatea comportamentelor și a temerilor oamenilor, nu doar din teorie”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România.
Economisirea în România, asociată mai ales cu protecția financiară și situațiile de urgență
Motivul dominant pentru care românii economisesc este protecția financiară. 86% dintre respondenții care pun bani deoparte spun că o fac pentru situații neprevăzute sau siguranță personală, în timp ce doar 13% menționează explicit acumularea de avere sau creșterea financiară.
Studiul relevă că majoritatea celor care economisesc pun deoparte sume moderate: 60% economisesc cel mult 10% din venit, iar media ponderii economisite este de 12% din venitul personal. Bărbații economisesc, în general, sume mai mari, în timp ce femeile se regăsesc mai ales în categoriile cu economii mai reduse.
În același timp, aproape o treime dintre cei care reușesc să economiseascăau rezerve financiarepentru mai puțin de trei luni de cheltuieli dacă veniturile lor s-ar opri brusc, ceea ce indică o capacitate redusă de a face față unei perioade fără venituri. Un procent similar (31%) și-ar putea acoperi cheltuielile din economii pentru aproximativ 3-5 luni, în timp ce doar 19% ar avea rezerve suficiente pentru mai mult de un an.
Comportamentul de economisire este predominant unul prudent și orientat spre lichiditate. Românii preferă să își țină economiile în forme simple, cunoscute și ușor de accesat: 60% dintre cei care au bani puși deoparte folosesc produse de economisire bancară (conturi de economii sau depozite), 42% îi păstrează numerar în casă, iar 39% țin economii în conturi curente. În paralel, 29% dețin pensii private facultative, 26% investiții imobiliare, iar 17% fonduri mutuale sau de investiții.Totodată, atunci când se gândesc la a-și proteja valoarea banilor în fața inflației, românii care economisesc iau în calcul în primul rând active tangibile, iar aurul se află deja printre principalele opțiuni, într-un procent similar cu investițiile imobiliare.
Deși 43% dintre cei care economisesc declară că pun bani deoparte regulat, datele sugerează că disciplina financiară este influențată puternic de stabilitatea veniturilor. Economisirea constantă este mai frecventă în rândul persoanelor cu venituri și educație ridicate, în timp ce gospodăriile cu resurse limitate economisesc mai ales atunci când au venituri suplimentare.
În perspectiva următoarelor 12 luni, sentimentul rămâne precaut: o treime dintre persoanele care au economii estimează că vor economisi mai puțin sau deloc, pe fondul presiunii inflaționiste și a costului ridicat al vieții. Doar 14% se așteaptă să economisească mai mult decât anul trecut.
Pentru a putea economisi mai mult, cei mai mulți (56%) spun că ar reduce cheltuielile legate de ieșiri în oraș, vacanțe sau consum discreționar, ceea ce sugerează că,pentru mulți, economisirea înseamnă mai ales reducerea riscului și păstrarea unui minim sentiment de control.
„Datele arată foarte clar că, în România, economisirea este asociată în primul rând cu protecția și reducerea anxietății financiare. Nu vorbim predominant despre investitori orientați spre randament, ci despre oameni care încearcă să construiască un minim sentiment de siguranță într-un context economic perceput ca instabil”, a declarat Tania Chilin, Research Consultant Wisemetry.
România rămâne sub media europeană la capacitatea de economisire
Contextul macroeconomic contribuie semnificativ la acest comportament precaut. Rata de economisire a gospodăriilor din România rămâne negativă, la -1%, ceea ce plasează țara noastră printre puținele state europene în care populația, în medie, cheltuie mai mult decât economisește. Situația indică o capacitate redusă de economisire la nivelul gospodăriilor, mai ales în comparație cu media UE, de 15%.
Potrivit studiului, 74% dintre cei care alocă bani pentru economii declară că sunt preocupați de inflație, iar percepția erodării valorii banilor influențează direct alegerile de economisire și investiții.
Încrederea în propriile decizii financiare nu elimină vulnerabilitatea
Deși 88% dintre cei care au economii afirmă că se simt informați atunci când iau decizii legate de bani, economisire sau investiții, studiul evidențiază și un contrast important: 32% spun că au pierdut bani din cauza unor decizii financiare evitabile.
„Există un tipar regional observat și în țări precum Bulgaria, Ungaria și Polonia: preferința pentru active reale și tangibile față de produse financiare complexe. Această preferință spre un tip de economisire defensivă nu este echivalentă cu absența strategiei, ci este o abordare adaptată unui context în care neîncrederea și volatilitatea percepută fac din precauție răspunsul rațional”, a declarat Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole-Călin, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București.
Concluzia generală a cercetării este că românii sunt dispuși să economisească, însă capacitatea lor reală este limitată de presiunea economică, de veniturile insuficiente și de un nivel inegal de educație financiară. În acest context, economisirea rămâne mai degrabă un mecanism de protecție și reducere a riscului decât o strategie de dezvoltare financiară pe termen lung.
