România se numără printre țările cu o pondere ridicată a deceselor provocate de pneumonie în rândul copiilor sub cinci ani. Boala poate fi provocată de bacterii, virusuri și, mai rar, de fungi. Printre aceștia se numără pneumococul, virusul sincițial respirator și virusurile gripale.
Pneumonia este o infecție respiratorie acută care afectează plămânii. În urma infecției, alveolele pulmonare, micile structuri în care are loc oxigenarea sângelui, se pot umple cu lichid și secreții inflamatorii. Acest lucru îngreunează respirația și reduce cantitatea de oxigen care ajunge în sânge.
12 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei, un prilej de a atrage atenția asupra unei boli care, deși poate fi prevenită și tratată eficient atunci când este diagnosticată la timp, continuă să reprezinte un pericol major, îndeosebi pentru copiii mici. La nivel mondial, în fiecare zi, aproape 2.000 de copii cu vârsta sub cinci ani își pierd viața din cauza pneumoniei. Anual, numărul deceselor depășește 700.000.
„Pneumonia nu trebuie privită ca o simplă răceală. Este o infecție care poate evolua rapid, mai ales la copilul mic, unde mecanismele de apărare ale organismului nu sunt complet dezvoltate. Cei mai vulnerabili sunt sugarii, copiii născuți prematur, cei cu afecțiuni pulmonare cronice sau cu deficiențe imunitare, dar pneumonia poate apărea și la cei sănătoși. În formele severe, pneumonia poate duce la insuficiență respiratorie acută, ceea ce înseamnă că plămânii nu mai reușesc să asigure oxigenarea corespunzătoare a organismului. În unele cazuri pot apărea și complicații: acumularea de lichid în jurul plămânului, pleurezie sau, în cazurile foarte grave, sepsisul”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie II Bega – Spitalul Județean Timișoara.
Primele manifestări ale pneumoniei pot semăna cu cele ale unei infecții respiratorii obișnuite. Tusea, febra, respirația modificată, oboseala și scăderea poftei de mâncare sunt simptome frecvente. Există însă și semne care ar trebui să determine prezentarea rapidă la medic: respirația rapidă, superficială, dificultățile de respirație, alimentația dificilă, starea modificată a copilului. Învinețirea buzelor, somnolența accentuată sau dificultățile respiratorii severe reprezintă semne de alarmă care necesită intervenție medicală de urgență.
„Una dintre greșelile pe care trebuie să le evităm este administrarea antibioticelor la primele semne de tuse sau febră. Nu orice infecție respiratorie este o pneumonie și nu orice pneumonie necesită antibiotic, pentru că există și pneumonii de cauză virală. Tratamentul trebuie stabilit de medic, în funcție de cauza infecției, de vârsta copilului și de severitatea bolii. În cazul copiilor mici, starea generală se poate deteriora într-un interval scurt de timp. Pe de altă parte, trebuie să insistăm asupra prevenției. Vaccinarea antipneumococică, vaccinarea antigripală, imunoprofilaxia împotriva virusului sincițial, respectarea schemei naționale de imunizare și prezentarea la medic atunci când apar semne de agravare sunt măsuri care pot reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, de apariție a formelor severe”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie II Bega – Spitalul Județean Timișoara.
Pneumonia poate apărea la orice vârstă, dar copiii sub cinci ani, în special cei sub doi ani, prezintă un risc mai mare de evoluție severă.
În cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al Clinicii de Pediatrie II Bega sunt evaluați și monitorizați copii cu afecțiuni respiratorii acute și cronice, inclusiv cu infecții pulmonare. Evaluarea clinică, ecografia pulmonară și, atunci când sunt necesare, analizele de laborator ajută la stabilirea diagnosticului și la identificarea eventualelor complicații.
