Potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în perioada ianuarie – decembrie 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoționale și 1.504 au fost abuzuri sexuale.
Cele mai multe cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz prin neglijare–11.605. Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracțiuni – 113 și exploatare sexuală – 43.
Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor (date Ministerul Public).
În județul Timiș numărul cazurilor de violenţă domestică continuă să fie crescut. Dacă în anul 2022, la nivelul DGASPC Timiş au fost înregistrate 930 de sesizări, dintre care 723 au fost confirmate, în anul 2023 numărul sesizărilor a crescut la 1147, din care 1001 au fost confirmate. Totodată, în primele 3 luni ale anului în curs au fost înregistrate 328 de sesizări, din care au fost confirmate 280.
Marcând Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.
În ceea ce privește distribuția pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, față de cel al băieților, 8.030, cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin.
Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România a fost consacrată la data de 5 iunie prin Legea nr. 497/2006. Scopul acesteia este prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copilului, prin schimbarea mentalității adulților.
Copiii martori la violenţa domestică sunt supuşi unui risc crescut de abuz şi afectare a dezvoltării psiho-emoţionale sănătoase.
Simptome:
Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţăşi îngrijire este frecvent încălcat.
Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţeleîşi pun amprenta atât asupra copilăriei, câtşi asupra vieţii de adult.
Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:
– probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;
– probleme emoţionaleşi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte;
– probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc;
– probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;
– probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţeleşcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale;
– identificare cu eroi negativi.
– Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă, este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoțional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranță. Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste condiţii, orice demers care îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei domestice nu va fi complet şi eficient fără targetarea copiilor și care să includă activităţi de conştientizare, educaţie, intervenţie şi protecţie.”
La Numărul Unic de Urgenţă 119 poate suna, 24/24 ore, orice persoană care are cunoștință despre un copil aflat într-o situație dificilă: copii aflați în situații de risc, abuz, neglijare, exploatare, părinți, vecini, cunoscuți, cadre didactice, practic orice cetățean care cunoaște un caz al unui copil aflat în dificultate sau pericol.
