După un proces care a durat aproape un an şi jumătate, Virgil Musta, de al Spitalul de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, acuzat de DNA de abuz în serviciu, a fost achitat definitiv. Sentinţa a fost dată de Curtea de Apel Timişoara, după ce şi Tribunalul Timiş decisese, în primă instanţă, că faptele invocate în dosar nu sunt de natură penală.
Virgil Musta a ținut să precizeze:
”Deoarece ati facut parte pe perioada pandemiei din “echipa de lupta impotriva virusului SARS CoV2”, contribuind direct la rezultatele foarte bune avute in acea perioada si deoarece au aparut in spatiul public informatii inexacte legate de dosarul meu instrumentat de DNA Bucuresti, consider ca este de datoria mea, sa va informez exact care au fost acuzatiile ce mi s-au adus si care este adevarul, fiind achitat definitiv in Instanta.
In rechizitoriu DNA ma acuzat ca am instigat la abuz in serviciu pe :
- 3 asistente din ambulatorul Spitalului V. Babes, deoarece ca sef de sectie ( desi nu erau pe sectia mea) le- am determinat (am instigat), sa-si incalce atributiile de serviciu si sa preleveze teste contra cost in beneficiul societatii private M- Profilaxis, activitate pe care DNA o considera abuz in serviciu.
- d-na dir. Manolescu si d-na asist. sefa din ambulator, deoarece prin influenta pe care am avut-o datorita notorietatii, s-a creat un ascendent moral asupra celor 2 inculpate care le-a determinat sa nu-si indeplineasca atributiile de serviciu si anume: să nu întreprindă niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare care in acceptiune DNA este abuz in serviciu.
Astfel am produs un prejudiciu de 12.172,89 lei spitalului deoarece s-a platit integral salariul celor 3 asistente.
In realitate:
In luna iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS CoV2 contra cost, deoarece multe persoane doreau sa mearga in concediu sau la munca in strainatate si li se solicita aceste teste, iar pe de alta parte, persoane contacte doreau sa stie daca sunt pozitivi pentru a-si proteja familia. OMS si Comisia de lupta anti Covid din cadrul Ministerului Sanatatii solicitau cresterea capacitatii de testare, element cheie pentru tinerea sub control a focarelor aparute. In acest context capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS CoV2 a laboratoarelor acreditate in Timisoara era depasita.
Tot in aceeasi perioada, au aparut primele cazuri de infectie SARS CoV2 in institutii cum ar fi CJAS Timis, Serviciul Rutier IPJ Timis, Aeroportul International “Traian Vuia” Timisoara care neavand buget sa-si testeze angajatii riscau, sa-si opreasca activitatea.
Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului V. Babes din Timisoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie, ce se incadra in definitia de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpara testele si materialele necesare testarii contra cost si nici posibilitatea fiscalizarii testelor.
In acest context a inceput colaborarea dintre SC M Profilaxis si Spitalul V Babes, printr-un contract perfect valabil, in care SC M Profilaxis punea la dispozitie materialele necesare testarii si efectua recoltarile, laboratorul Spitalului V Babes prelucra probele, iar cea mai mare parte din profit mergea la spital. Din profitul realizat SC M Profilaxis a efectuat peste 300 de teste gratuite pentru institutiile statului aminitite, pentru ca activitatea acestora sa poata continua
Cele 3 asistente care lucrau in ambulatoriul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie V. Babes Timisoara acuzate de DNA de abuz in serviciu, a caror atributii de serviciu in intervalul orar 7-10 erau acelea de a recolta probe pentru depistarea infectiei SARS CoV2 la pacientii cu simptomatologie conform definitiei de caz, si-au indeplinit in intregine obligatiile de munca , iar in timpul liber au ajutat personalul de la Profilaxis recoltand si contra cost pentru ca pacientii sa nu stea prea mult si totodata sa fie recoltati toti cei care se prezentau pentru testare. Acest ajutor DNA l-a considerat abuz in serviciu, neintelegand ca era o stare de spirit in care toti doream sa fim folositori, ajutam cu ce puteam astfel ca lucrurile sa functioneze bine, ceea ce a dus la rezultate foarte bune in aceasta lupta. Asistentele stiau ca si personalul Profilaxis ajuta gratuit DSP la triajul epidemiologic din aeroport ca avioanele sa poata decola si ateriza considerand astfel ca trebuie si ele sa ajute.
In ceea ce priveste a doua acuzatie neexistand nici o dovada scrisa sau verbala de instigare, intru-cat eu nu am vorbit cu niciuna dintre inculpate despre acest subiect, mai mult cu asistenta sefa nici nu m-am intalnit pe perioada derularii contractului, se sustine in rechizitoriu ca instigarea s-a manifestat prin influenta pe care am avut-o in spital, ce a creat un ascendent moral asupra celor 2 inculpate si le-a determinat sa nu-si indeplineasca atributiile de serviciu, ceea ce este absurd.
Ambele instante au aratat ca acuzatiile de abuz in serviciu nu se sustin conform legislatiei, si ca atare nu exista nici instigare la abuz in serviciu.
In ceea ce priveste prejudiciul : Spitalul care a castigat o suma importanta de lei prin acest contract, a si specificat ca nu a fost prejudiciat
In final doresc sa multumersc tuturor acelora care m-au sustinut si au crezut in nevinovatia mea si in special celor doi avocati Ionut Pasca si Marius Neculcea, care au dat dovada de mare profesionalism pe toata durata procesului”, a transmis medicul infecționist Virgil Musta.
Medicul Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Timişoara, a fost trimis în judecată de DNA, în noiembrie 2022, pentru instigare la abuz în serviciu, după ce ar fi determinat trei asistente medicale să presteze servicii medicale – recoltarea de probe pentru teste COVID-19 – la firma la care el este asociat, deşi ele se aflau în timpul programului de lucru la unitatea medicală publică. Alături de Musta au fost trimise în judecată Diana Manolescu, director medical al spitalului, o asistentă medicală şi o altă femeie, medic.