Peste 530.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare. Conform datelor de la Direcţia de evidenţa persoanei, este vorba despre 452.144 de bărbaţi şi 80.619 femei.
Cel mai des întâlnit prenume în rândul bărbaţilor este Vasile – purtat de 431.390 de persoane. Se mai regăsesc următoarele prenume derivate: Sica/Sică – 382 de persoane, Sile – 439, Silica/Silică – 227, Vasi – 120, Vasilica/Vasilică – 20.407.
La femei, cel mai des întâlnit este prenumele Vasilica – 77.469. Mai sunt regăsite derivatele numelui: Sica – 862 de persoane, Silica – 519, Vasi – 24, Vasila – 370, Vasilca – 1.375.
Sfântul Vasile: de unde provine numele
Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care la rândul lui stă în legatură cu basileos, „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.
Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în anul 330, în Capadocia, într-o familie numeroasă. A avut patru surori și patru frați iar cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile.
Sfântul Vasile: cel mai bogat dintre oameni la vârsta de 12 ani
A devenit cel mai bogat dintre oameni la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate.
Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.
În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor.
Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.
Sfântul Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţime de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi.
Este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.
În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. Se spune că s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.
Sfântul Vasile: Tradiţii şi superstiţii din prima zi a anului
Un obicei de Sfântul Vasile este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei.
De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim căşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.
Se mai spune că, aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin – atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.
La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Se mai spune că aşa cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău.
Dacă pe 1 ianuarie e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar, dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului.
Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
Pe 1 ianuarie, fetele nemăritate împletesc crenguţe de măr, pe care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un şir de mărgele şi un inel. Apoi ascund aceste crenguţe afară.
În tradiţia populară, se spune că, dacă a doua zi, găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărita cu un om bogat. În caz contrar, se vor căsători cu un om sărac.
Alte superstiții de Sfântul Vasile
Tot de Sfântul Vasile cel Mare, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiţă, ori vaca se mişcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni.
În cazul în care se mişcă la vreuna din următoarele strigări, domnişoara se va căsători peste unul sau peste doi ani.
Prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sfântul Vasile cel Mare trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.
În ziua de Sfântul Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.
Dacă, în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul. Totodată , dacă dormi în această zi, rişti să fii leneş tot anul.
Superstiţiile populare spun că la miezul nopţii e bine să ţii în mână fix ceea ce îţi doreşti cel mai mult în anul ce vine. Pentru prosperitate, ţine bani în mână.
Pentru un an de veselie, ţine un pahar de tărie. Vrei dragoste? Atunci ţine în mână un mănunchi de flori de vâsc.
Potrivit unei alte superstiţii din bătrâni, dacă de Sfântul Vasile noaptea e senină, vei avea un an bun.