Primăria Municipiului Timișoara începe exproprierea terenurilor necesare pentru construirea podului Solventul – primul pod construit în Timișoara după mai bine de 30 de ani.
Investiție strategică a Primăriei Timișoara, pentru că alături de pasajul Solventul și de drumul peste platforma industrială reprezintă cheia pentru traficul din oraș, podul necesită despăgubirea a nouă proprietari de terenuri intravilane din zonă. Viceprimarul Ruben Lațcău, specialiști din Primărie și reprezentanții firmei responsabile cu exproprierea s-au întâlnit cu proprietarii pentru a discuta despre procedură și pentru a stabili detaliile.
“O investiție majoră precum podul Solventul vine și cu supărări, nimeni nu vrea să plece de unde și-a construit casa, dar oamenii au înțeles importanța lucrărilor și vom discuta zilnic cu ei, dacă va fi nevoie, pe durata exproprierii. Suma pe care o va primi fiecare proprietar va fi stabilită de un expert independent. Primăria nu poate interveni asupra cuantumului despăgubirii în niciun fel, primăria doar achită sumele de la bugetul local. Expertul se va raporta la grilele notariale, la care poate adăuga un anumit prejudiciu, potrivit legii. Dacă vor exista nemulțumiri, proprietarii pot merge în instanță, dar procesele nu vor bloca investiția pentru că legea este clară: se expropriază pe sumele stabilite și încep lucrările”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.
Exproprierea terenurilor necesare pentru realizarea podului Solventul este realizată în baza legii 255/2010. Suprafața totală care va fi expropriată este de peste 2,2 hectare, cea mai mare parte aflându-se în proprietatea CEREALCOM SA.
În paralel, Primăria Municipiului Timișoara avansează cu documentațiile necesare, după ce Agenția de Mediu a anunțat că terenul de pe fosta platformă industrială Solventul este contaminat. Municipalitatea a găsit soluții tehnice pentru a nu exista suprapuneri cu zona contaminată și, în prezent, este așteptat avizul de mediu, după care urmează eliberarea autorizației de construire.
Primul pod construit peste Bega după mai bine de 30 de ani are un cost estimat de aproximativ 220 de milioane de lei și este proiect prioritar al Primăriei pentru atragerea de fonduri europene.
