În Banat, fiecare deal are o poveste, iar unele ajung până în cer. Așa începe și traseul lui Traian Vuia, băiatul din Surducu Mic care privea zborul ca pe o promisiune. La Făget, un elev atent își ridică ochii spre cer cu o perseverență ce avea să devină destin. La Lugoj și apoi la Budapesta, ideile prind contur. La Paris, se transformă în proiecte, schițe, motoare, încercări, emoții și primul aparat care îndrăznește să se desprindă de sol.
Vuia I se ridică în aer pe 18 martie 1906, atât cât trebuie pentru a schimba istoria aviației mondiale. Inginerul caută mai departe variante, testează aripi, construiește modele și perfecționează mecanisme. În paralel, spiritul lui se apleacă și spre oameni. În anii primului război mondial, la Paris, se alătură celor care pregătesc viitorul României întregite, participând la studiile și lucrările menite să arate lumii realitatea istorică, geografică și etnografică a Banatului și Transilvaniei. O muncă de culise, dar esențială pentru arhitectura păcii, în care numele lui apare în grupul celor care pregătesc documentele puse înaintea comisiilor Conferinței de Pace.
S-ar putea să-ți placă și:
De-a lungul anilor, viața lui Vuia a fost învelită și într-o cârpă de legende. Unele au trecut prin manuale, altele prin expoziții, altele prin cărți scrise în vremuri în care originea țărănească era considerată un merit politic. În realitate, cercetările din arhive arată limpede: Traian Vuia era fiul preotului Simeon Popescu și al Anei Vuia, o familie care aprecia cartea și răbdarea lucrului bine făcut. Chiar și Petru Groza, care l-a vizitat la Paris și l-a sprijinit în reconstrucția casei natale, a lăsat în spațiul public povești ce sunau bine, dar se abăteau de la adevărul istoric. Astăzi, documentele restituie firesc identitatea lui: un tânăr crescut într-o casă a rânduielii și a învățăturii, nu într-o legendă de ocazie.
Întregul său parcurs este reconstituit în Analele Banatului, în textul cercetătorului Vasile Dudaș, o lectură care așază în lumină omul din spatele invențiilor: generos, riguros, harnic, capabil să lucreze pentru ideile lui și pentru comunitate cu aceeași determinare.
Iar pentru cei care vor să-l întâlnească acolo unde a început mirarea, Muzeul Național al Banatului vă așteaptă la Punctul muzeal Traian Vuia, deschis de luni până vineri, între 10 și 18. Acolo, între machete, planșe și fragmente din atelierul gândurilor lui, povestea devine loc.
