Senatul a adoptat miercuri, 26 august, noua Lege a integrității, act normativ considerat jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza este una uriașă pentru România: aproximativ 770 de milioane de euro, fonduri europene de care țara noastră depinde pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR. Termenul-limită pentru adoptarea legii este 31 august.
Proiectul a fost adoptat cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, fără nicio abținere. Senatul este for decizional, astfel că votul încheie parcursul parlamentar al actului normativ.
Legea a fost susținută de parlamentarii PSD, PNL, AUR și UDMR, în timp ce USR s-a opus formei adoptate.
„Amendamentul Fritz”, mărul discordiei
În forma votată de Senat se regăsește și controversatul amendament supranumit „amendamentul Fritz”, care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Amendamentul a trecut deja testul Curții Constituționale, însă prevederea a generat reacții puternice în plan european. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, au transmis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au avertizat că modificările reprezintă, în opinia lor, „un grav pas înapoi pentru statul de drept în România”.
În plan intern, PNL a anunțat că va vota legea chiar dacă are obiecții față de amendamentul controversat.
Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că legea trebuie adoptată pentru a nu pune în pericol banii europeni, chiar dacă prevederea referitoare la o anumită persoană poate fi corectată ulterior.
PNL: „Votăm pentru români și pentru țara noastră”
Senatorul liberal Daniel Fenechiu a explicat în plen că PNL are în continuare probleme de principiu cu articolul considerat retroactiv, însă partidul va respecta decizia CCR și va vota proiectul.
„Vom vota această propunere legislativă, pentru ca România să nu piardă cei 770 de milioane”, a transmis Fenechiu.
Liberalii susțin că miza financiară pentru România este prea importantă pentru ca legea să fie respinsă, chiar dacă forma actuală nu este considerată perfectă.
USR: „Cine votează pentru nu salvează banii europeni”
USR a avut cea mai dură poziție împotriva proiectului în forma adoptată de Senat.
Senatorul Sorin Șipoș a acuzat majoritatea parlamentară că a legat în mod intenționat amendamentul referitor la Dominic Fritz de jalonul european, astfel încât orice opoziție față de prevedere să fie prezentată drept un vot împotriva fondurilor europene.
„Cine votează pentru nu salvează banii europeni, validează șantajul”, a susținut senatorul USR.
Potrivit acestuia, miza nu este doar situația primarului Timișoarei, ci crearea unui precedent care ar putea afecta în viitor și alte mandate obținute prin vot.
USR susține că modificarea ar permite intervenția retroactivă asupra unor mandate deja câștigate și vorbește despre o posibilă restrângere retroactivă a dreptului de a fi ales.
AUR: „Legea ANI va trece azi de Senat”
AUR a susținut adoptarea proiectului. Europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat încă de dimineață că formațiunea va vota pentru lege.
În plen, senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a acuzat USR de „dublă măsură” și a susținut că formațiunea sa votează pentru ceea ce consideră a fi interesul românilor și pentru transparență.
AUR a criticat, în același timp, faptul că anumite informații privind averile și interesele demnitarilor nu vor mai fi disponibile publicului în aceeași formă ca până acum.
Dezbaterile au fost marcate și de un schimb dur de replici între PSD și USR.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, i-a acuzat pe reprezentanții USR că pun situația lui Dominic Fritz înaintea interesului României și a lansat un atac vehement la adresa formațiunii.
Zamfir i-a numit pe reprezentanții USR „neomarxiști croasantiști” și a susținut că formațiunea se va îndrepta spre „lada de gunoi a istoriei”.
Discursul a venit după ce USR a criticat public forma legii și a apelat la liderii grupurilor politice europene pentru a interveni în disputa privind amendamentul.
Senatul a respins eliminarea fișei de interese financiare
Înaintea votului final, în comisiile Senatului a fost discutată și o propunere privind eliminarea fișei de interese financiare din obligațiile demnitarilor.
Propunerea a fost formulată de senatoarea PACE Cosmina Cerva, președinta Comisiei de constituționalitate, însă a fost respinsă.
În urma votului, obligația privind declararea intereselor financiare rămâne în lege, însă accesul publicului la anumite informații despre averile demnitarilor va fi limitat.
Astfel, publicul nu va mai avea acces la detalii precum numărul exact și localizarea caselor și terenurilor sau mărcile autoturismelor. În declarații ar urma să fie disponibile valorile totale ale acestor bunuri.
Noile reguli privind completarea automată a declarațiilor ar urma să fie aplicate de la 1 ianuarie 2027, după ce Agenția Națională de Integritate va achiziționa și implementa softul necesar.
România, între banii europeni și disputa privind statul de drept
Votul de miercuri pune capăt parcursului parlamentar al Legii integrității, însă disputa politică este departe de a se încheia.
Pentru partidele care au susținut proiectul, prioritatea este evitarea pierderii celor aproximativ 770 de milioane de euro asociate jalonului PNRR. Pentru USR și criticii amendamentului, problema este însă precedentul juridic și efectul asupra principiilor statului de drept.
În acest context, România ajunge în fața termenului de 31 august cu legea adoptată, dar și cu o dispută politică și juridică puternică în jurul prevederii care a ajuns să fie cunoscută drept „amendamentul Fritz”.
Sursa: Știrile Pro Tv
