Cea mai amplă expoziție organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, dedicată memoriei vizuale a orașului Pompei și transformărilor sale culturale de-a lungul secolelor, se poate admira, începând de astăzi, în Galeria Miloia a Palatului Baroc. Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi” este deschisă publicului până în 29 martie 2026 și este realizată de MNArT în colaborare cu Civita Mostre e Musei din Roma, grație sprijinului financiar al Consiliul Județean Timiș, instituție care a făcut posibilă realizarea acestui proiect de anvergură internațională în România.
Evenimentul muzealaduce la Timișoara peste 100 de piese originale de patrimoniu care nu au mai fost văzute niciodată împreună: fresce, sculpturi, artefacte, grafică, fotografie, ceramică și lucrări de artă contemporană, provenite din unele dintre cele mai prestigioase instituții italiene: Museo Archeologico Nazionale di Napoli, Museo Nazionale di Capodimonte, Certosa e Museo di San Martino, Museo Nazionale della Ceramica Duca di Martina, Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemporanea (Roma), Museo Nazionale Castel Sant’Angelo și Galleria Lia Rumma.
„Experiența acumulată de Muzeul Național de Artă Timișoara în gestionarea proiectelor expoziționale majore din cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a deschis drumul unor inițiative culturale tot mai ambițioase. Administrația județeană înțelege și susține colaborările culturale internaționale deoarece ele vin în întâmpinarea așteptărilor publicului timișean, un public pregătit și dornic de ofertă culturală diversificată, de calitate. Pe lângă creșterea calității actului cultural, astfel de expoziții contribuie la profesionalizarea angajaților muzeului și la întărirea rolului educativ al acestora. Consiliul Județean Timiș își propune să consolideze un ecosistem cultural deschis și competitiv”, a subliniat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.
Prin această nouă expoziție, MNArT își consolidează rolul de reper cultural în vestul țării și întărește poziția Timișoarei pe harta europeană a instituțiilor dedicate artei și patrimoniului. Realizarea acestui proiect a fost posibilă datorită unei relații de colaborare de nivel înalt, beneficiind de expertiza științifică a profesorului Massimo Osanna, Directorul General al Muzeelor din Italia, care își asumă rolul de curator științific, alături de curatorul general Filip A. Petcu, manager MNArT.
„Pompei continuă să ne pună întrebări deoarece păstrează, ca într-o imagine statică, impactul unei tragedii colective transformate, de-a lungul secolelor, în studiu, interpretare și memorie.
Traseul expozițional pune în dialog artefacte și opere de artă într-o narațiune care arată cum orașul Vezuvian continuă să fie, în același timp, un loc de cercetare și o sursă inepuizabilă de inspirație artistică.
Fragilitatea evocată în titlu nu se referă doar la material, ci și la condiția însăși a ființelor umane, care găsesc în moștenirea comună forma cea mai profundă de permanență. Participarea muzeelor italiene importante la această inițiativă mărturisește forța cooperării internaționale în domeniul cultural și capacitatea patrimoniului nostru de a genera semnificații inedite și mereu actuale.
Este un dialog care unește cercetarea, narațiunile și noile perspective, invitând publicul să reflecteze asupra modului în care trecutul continuă să răsune în prezentul nostru”, comentează Massimo Osanna, Directorul General al Muzeelor (Ministerul Culturii din Italia).
Expoziția reconstituie viața culturală a unui oraș roman iconic, surprins în clipa cataclismului care i-a întrerupt cursul, dar i-a conservat moștenirea într-o formă paradoxal intactă. Parcursul expozițional este ghidat de un narator ficțional, soldatul roman Lucius Valerius Sacer, originar din Pompei și inspirat de o inscripție arheologică descoperită în Dacia, la Adamclisi, care conduce privitorul printr-o călătorie a memoriei și a supraviețuirii simbolice.
În centrul expoziției se află contrastul dintre fragilitate și eternitate, sintetizat în una dintre frazele-cheie ale conceptului curatorial: „Pompeiul însuși este aur și rugină – fresce vii conservate printr-un proces de distrugere.” Pornind de la aceste contraste, expoziția urmărește trecerea de la gloria antică la perspectivele artistice contemporane, de la cataclism la reflecția artistică, de la fragmentele trecutului la reinterpretările actuale.Fresce reprezentative stilurilor pompeiene, „fragmente de grădini pictate”, scene ritualice sau de banchet, sculpturi, ceramică neoclasică și lucrări ale unor mari artiști ai secolelor XVIII–XIX, care au activat la Napoli prin școala de la Posillipo, sunt puse în dialog cu creații contemporane semnate de Gian Maria Tosatti, Alberto Burri, Lucio Fontana, Anselm Kiefer, Bernea and Bodgan și Bogdan Vlăduță.
„Contextul de față creează o fereastră de excepție spre un Grand Tour dinspre răsărit unde protagonist este însuși fondatorul muzeului Ormós Zsigmond care călătorește la Pompei în 1865 și 1872. Acesta lasă în urmă o carte (1879), tradusă și comentată în premieră, în contextul unor artefacte Grand Tour din colecția MNArT, contemporane cu debutul tehnicilor grafice de multiplicare: fotografia, fototipia etc. Călătoriile lui Ormós Zsigmond coincid cu debutul excavațiilor marelui savant Giuseppe Fiorelli și creează contextul ideal pentru această punte culturală fără precedent” precizează Filip A. Petcu, curatorul general al expoziției.
În același spirit, partenerii italieni subliniază importanța colaborării culturale care unește, peste timp și spațiu, cele două țări.
„Promovarea expoziției „Fragilitatea Eternului” la Timișoara este cea mai înaltă afirmare a legăturii istorice și culturale dintre Italia și România. În această împletire de mituri, amintiri și artă, expoziția de la Timișoara devine nu doar un eveniment expozițional, ci un act de recitire comună a rădăcinilor noastre, de la Vezuviu la Carpați, de la Mediterana la Carpați. Acest parcurs extraordinar, care unește ruinele de la Pompei cu pământul Daciei, demonstrează cum arta este cea mai puternică punte a noastră de memorie comună și se configurează ca un preludiu ideal și prestigios pentru Anul Cultural Romania – Italia 2026” declarăFederico Mollicone, președintele Comisiei de Cultură, Știință și Educație a Camerei Deputaților – Parlamentul Republicii Italiene.
Programul de vizitare al expoziției:
Miercuri – duminică: 10:00 – 18:00
Luni și marți, precum și zilele de 24–26 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026: închis.
Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul Muzeului Național de Artă Timișoara https://mnart.museum/ și de pe platforma BookTes https://booktes.com/evenimente/muzeul-national-de-arta-timisoara.
Partener: DG Musei – Italia
Promovat de: Președinția Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților
Muzee și colecții participante: Museo Archeologico Nazionale di Napoli, Museo e Real Bosco di Capodimonte, Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemporanea, Museo Nazionale di Castel Sant’Angelo, Musei Nazionali del Vomero (Certosa e Museo di San Martino, Museo Nazionale della Ceramica Duca di Martina), Galleria Lia Rumma Milano, Muzeul Național al Banatului, Biju Gallery, Colecția Bogdan Vlăduță.
Partenerii expoziției: Camera dei Deputati Commissione Cultura;Direcția Generală pentru Muzee – Italia;Ambasada Italiei la București; Ambasada României în Republica Italiană, Malta și San Marino;Inspectoratul de Jandarmi Județean Timiș; Consolato Onorario d’Italia a Timișoara; Istituto Italiano di Cultura Bucarest;CNR UNESCO; Universitatea Politehnica Timișoara; Universitatea de Vest din Timișoara; Facultatea de Arte și Design; Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara;Direcția Județeană de Cultură Timiș; Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara;Inspectoratul Școlar Județean Timiș;Asociația Festivalul Baroc; Asociația TM 2023; Direcția de Prestări Servicii Timiș; Societatea de Transport Public Timișoara;Timpark; Televiziunea Română Timișoara; Curatorial.ro.
Finanțator principal: Consiliul Județean Timiș
