UPT a găzduit Circular Cultures Design School, un program intensiv de lucru desfășurat în ritm susținut, de dimineață până seara, prin sesiuni aplicate, lucru în echipe, mentorat și explorări în teren. Organizat de British Council în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, programul a reunit arhitecți, lucrători culturali și studenți la inginerie din mai multe orașe din România, într-un cadru de învățare interdisciplinară și colaborativă, oferind participanților credite ECTS aferente activităților din program. Sesiunile și prezentările au avut loc la ARChA, spațiu al Universității Politehnica Timișoara care funcționează ca platformă de întâlnire între educație, cercetare și practică urbană.
Școala a fost structurată în două direcții tematice, complementare ca perspectivă și metodă. Obiectivul principal a fost dezvoltarea capacității (capacity building): consolidarea unui set de instrumente și competențe transferabile – de la observare și cercetare în teren, mapping și lucru cu stakeholderi, la design participativ, storytelling și prototipare care pot fi folosite ulterior în proiecte locale, instituționale sau comunitare.
S-ar putea să-ți placă și:
Programul a inclus sesiuni și dialoguri cu invitați precum Paula Romocean, viceprimar al Timișoarei, care le-a oferit participanților o perspectivă clară, bazată pe exemple concrete, asupra viziunii de dezvoltare urbană a Timișoarei. Prezentarea sa a evidențiat proiecte de regenerare și direcții strategice prin care spațiul public, mobilitatea, patrimoniul și viața comunitară pot fi reconectate.
Direcția tematică A: Comunitate
Direcția tematică: Comunitate a investigat relația dintre identitate, memorie, comunitate și loc, prin conversații ghidate, explorări în teren și instrumente de design participativ. Un punct major l-a reprezentat vizita la Colterm Centru, unde participanții au discutat cu reprezentanți ai companiei și au aprofundat situl ca infrastructură funcțională și patrimoniu trăit, cu istorie tehnică, medii de lucru și experiențe ale oamenilor care l-au operat.
Vizita de lucru la Reșița a oferit participanților un studiu de caz despre cum un oraș post-industrial își poate reconstrui identitatea prin regenerarea patrimoniului și activarea comunității. Ziua a început la Blocul Fetelor, un hub comunitar pus la dispoziția mai multor ONG-uri și inițiative locale, urmat de o prezentare susținută de Bogdan Demetrescu (D Proiect) despre proiecte de reconversie și reconfigurare urbană, inclusiv intervenții precum reactivarea funicularului și amenajarea promenadei de pe malurile râului Bârzava.
Împreună cu Ioana Ciolea și Andrei Bălbărău (Fundația Comunitară Banatul Montan și Muzeul Cineastului Amator), participanții au aprofundat contextul patrimoniului industrial reșițean și rolul societății civile în conservare, mediere și implicarea localnicilor. Au explorat, de asemenea, patrimoniul Uzinei Constructoare de Mașini Reșița, precum și direcții de valorificare a spațiilor sale, inclusiv inițiative de tip muzeu și grădină comunitară. Vizita s-a încheiat cu o proiecție și discuții care au consolidat ideea Reșiței ca laborator de transformare urbană, unde actori diverși lucrează interdisciplinar pentru a transforma moștenirea industrială într-o resursă pentru viitor.
Direcția tematică B: Conexiune
Direcția tematică B: Conexiune a explorat legătura dintre tehnologii emergente, transformare urbană și culturi materiale circulare, folosind orașul ca laborator. Participanții au pornit de la exerciții de explorare și documentare în teren, inclusiv maparea de tip „out of place”, care a urmărit identificarea unor locuri și situații ce indică disfuncții, resurse, spații nevalorificate, materiale, practici și experiențe comunitare. Observațiile au fost apoi traduse în scenarii și direcții de dezvoltare, folosind mai multe platforme de generare asistată de inteligență artificială.
Componenta orientată spre viitor a lucrat cu orizontul anului 2040, combinând reflecția critică despre impactul tehnologiei cu exerciții aplicate de formulare a întrebărilor, ipotezelor și propunerilor, în strânsă legătură cu contexte concrete din Timișoara. Întâlnirea cu Valentin Mureșan (ABQ Institute) a contribuit la aprofundarea discuțiilor despre ecosistemele de inovare și implicațiile tehnologiilor emergente pentru industrie, guvernanță și viața urbană.
Prezentare finală și rezultate
La final, participanții din ambele direcții tematice au susținut o prezentare de încheiere, gândită în primul rând ca o demonstrație a procesului de lucru. Au fost prezentate modul în care au fost formulate întrebările, realizată documentarea, construite rutele și hărțile de observații, organizată colaborarea cu mentorii și testate scenariile. Prezentările au evidențiat parcursul de învățare și instrumentele dobândite, precum și modul în care reflecția a fost transformată în observații structurate, propuneri și piste de intervenție.
Participanții confirmă impactul puternic al programului și diversitatea comunității create în jurul Circular Cultures Design School. Lavinia Ghimbașan, concept designer și maker orientat spre practici regenerative și co-fondatoare Nalba Studio (România–Franța), descrie programul drept „o legătură valoroasă pentru schimbul de cunoștințe și networking”, subliniind că „viziunea sau misiunea circularității este predată la un nivel înalt, prin metodologii internaționale și exemple concrete, relevante pentru contextul școlii”, concluzionând că a fost „o experiență definitorie” pentru parcursul ei. Alexandru-Nicolae Negru, student la Ingineria Calculatoarelor și pasionat de inovație, evidențiază componenta umană și colaborativă a școlii: „o oportunitate minunată de a intra în contact cu profesioniști cu mintea deschisă, lucrând împreună pentru o înțelegere mai profundă a noii politici a industriei, centrate pe oameni”. La rândul său, Carlos Edwin Gutierrez Villalba, originar din Bolivia și student la Inginerie Civilă în România, punctează amploarea învățării și caracterul inspirațional al experienței: „a fost absolut uimitoare — am învățat despre circularitate, despre utilizarea diferitelor instrumente AI și despre cum putem gândi în afara tiparelor pentru a îmbunătăți societatea în viitor”.
Mentori internaționali
Mentoratul programului a fost asigurat de Grace Crannis, designer și specialistă în implicarea comunității, lector asociat la Universitatea de Arte din Londra, pentru Direcția tematică A: Comunitate, centrată pe patrimoniul industrial. Pentru Direcția tematică B: Conexiune, centrată pe Industria 5.0, mentoratul a fost asigurat de Nicholas Gant și James Tooze, experți internaționali în design durabil, circularitate și producție distribuită, cadre didactice la Universitatea din Brighton.
Parteneri locali
Școala a beneficiat de sprijinul unor parteneri locali, cu contribuții direct legate de activitățile pe teren. COLTERM S.A. a facilitat accesul și dialogul tehnic în cadrul vizitei la sit, STPT a sprijinit explorarea urbană prin punerea la dispoziție a bicicletelor, iar Visit Timișoara a oferit consultanță, materiale și informații despre Timișoara și zona Fabric.
Despre Circular Cultures Design School
Circular Cultures Design School este un program de creștere de capacitate dedicat designerilor, creatorilor, planificatorilor și makerilor aflați la început de drum. Programul funcționează ca o platformă de învățare între colegi, experiment colaborativ și dezvoltare de competențe, cu accent pe design sustenabil și circularitate. Școala își propune să sprijine profesioniștii din domeniul creativ prin stimularea dialogului critic și consolidarea cunoștințelor și a abilităților practice în design circular.
Organizată de British Council România în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara și parte a programului mai amplu Making Matters: Circular Cultures, Circular Cultures Design School valorifică experiența edițiilor anterioare desfășurate de British Council Grecia și Onassis Foundation la Atena. Pentru prima dată în România, programul aduce această abordare de învățare transdisciplinară, design sustenabil și reflecție culturală într-un oraș cu o istorie industrială complexă și stratificată din Europa de Est.
