În România se înregistrează cea mai ridicată incidență a cancerului de col uterin din Europa și o rată de mortalitate prin această boală de trei ori mai mare decât media europeană.
Conform datelor Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS), în 2022, în România, au fost înregistrate 3368 de cazuri noi de cancer de col uterin, ceea ce înseamnă că la fiecare 13 cazuri de cancer nou-diagnosticate la femeile din țara noastră, unul este un cancer de col uterin.
Această situație evidențiază necesitatea intensificării eforturile de vaccinare anti-HPV, în condițiile în care vaccinarea poate preveni apariția acestui tip de cancer.
Totodată, statisticile europene ne arată că 1.793 de românce și-au pierdut viața din cauza cancerului de col uterin în anul 2022, cu toate că participarea femeilor la testarea și screening-ul periodic pentru cancerul de col uterin ar putea depista boala în stadii incipiente în care tratamentul aplicat este unul cu intenție curativă.
„Frecvența cancerului de col uterin este deosebit de ridicată în multe țări din estul Europei, printre care și România, din cauza lipsei de acțiuni preventive, accesul redus la screening, lipsa de informare și de colaborare între diverse sectoare. Este esențial să se acorde prioritate acestei probleme pentru a reduce impactul devastator al cancerului cervical asupra femeilor din țara noastră, în situația în care avem la îndemână o soluție atât de simplă: vaccinul anti-HPV. Rezolvarea acestei probleme va presupune eforturi susținute în mod special din partea autorităților, personalului medical, al ONG-urilor și a comunității în ansamblu”, declară dr. Delia Nicolară, expert în sănătate publică, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca (IOCN).
Infecția cronică cu anumite tipuri ale Virusul Papilomului Uman (HPV) este responsabilă de 99% din cazurile noi de cancer de col uterin, însă cauzează și o foarte mare parte din cancere survenite la femei și/sau bărbați ce sunt localizate la nivelul anusului și a organelor genitale (penis, vagin sau vulvă) sau în zona ORL (cancerele orofaringiene).
Alte tipuri de HPV, ce sunt transmise tot pe cale sexuală, nu au capacitatea de a genera cancere, însă pot conduce la apariția verucilor (papiloamelor) genitale. Riscul unui individ de a dezvolta o infecție cu HPV pe parcursul vieții este foarte mare, întrucât aceasta este practic cea mai frecventă și mai răspândită infecție virală cu transmitere sexuală.
Specialiștii au apreciat că 8 din 10 adulți se vor infectata cu cel puțin o tulpină HPV măcar o dată în cursul vieții lor, riscul de infectare fiind cu atât mai mare cu cât această infecție, de regulă asimptomatică, e mai răspândită în rândul unei populații.
În unele țări europene, inclusiv în România, prevalența infecțiilor cu tulpinile HPV ce pot duce la apariția cancerului este una relativ mare, circa 15% dintre femei fiind purtătoare asimptomatice ale infecției cu HPV.
Vaccinarea anti-HPV este, ca urmare, o măsură de sănătate publică foarte importantă pentru a asigura și proteja populația la risc împotriva infectării cu HPV și, implicit, prevenirea apariției cancerului de col uterin sau a altor îmbolnăviri determinate de acest virus. România face eforturi pentru a asigura un acces cât mai larg al populației la această soluție de prevenție primară:
⦁ Pentru adolescenți, fete și băieți, care se încadrează în grupa de vârstă 11-18 ani, vaccinarea este disponibilă gratuit prin intermediul medicului de familie, la solicitarea părinților/reprezentanților legal.
⦁ În plus, din luna decembrie 2023, femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani pot beneficia de imunizarea împotriva HPV în regim compensat 50%, adică plătind jumătate din costul vaccinului pentru care se s-a eliberat o rețeta compensată de către medicul de familie, medicul ginecolog sau un medic de altă specialitate.
Eficacitatea vaccinului anti-HPV este confirmată de exemple precum Australia, unde se așteaptă eliminarea cancerului de col uterin ca problemă majoră de sănătate publică în următorii 11 ani, datorită unui program de vaccinare extins și eficient. În plus, un studiu publicat recent de Public Health Scotland confirmă eficacitatea vaccinării anti-HPV, evidențiind absența cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor vaccinate cu schema completă la vârsta de 12 şi 13 ani, în cadrul programului național de imunizare anti-HPV. În Scoţia, nouă din 10 fete (12 și 13 ani) au fost vaccinate împotriva HPV din 2008 când a fost introdusă vaccinarea anti-HPV.
Nu există tratament pentru virusul HPV, însă procesul lent de evoluție de la infecția inițială până la dezvoltarea cancerului de col uterin, care durează de obicei 10 ani sau mai mult, permite diagnosticarea precoce a leziunilor cervicale. Este esențial ca femeile să profite de accesul gratuit la programele de screening pentru a detecta orice anomalii la timp.
Screening-ul presupune testarea periodică, la intervale regulate, a tuturor femeilor din grupa de vârstă la risc pentru a depista eventualele leziuni precanceroase. Conform recomandărilor internaționale, testările HPV sau Babeş Papanicolau, în regim de screening, permit detectarea leziunilor precanceroase sau a cancerului col uterin în stadii incipiente ce sunt tratabile cu mijloacele terapeutice oferite de medicina contemporană.
Tratarea leziunilor cât mai precoce contribuie la reducerea numărului deceselor premature și evitabile în rândul femeilor. În cadrul programului regional de screening implementat în perioada 2018-2023 în Regiunea Nord-Vest și Vest, Institutul Oncologic din Cluj Napoca a testat circa 80.000 de femei, dintre care 7.000 au fost descoperite cu leziuni ale colului, iar la 3.550 dintre ele s-a confirmat boala oncologică. O cât mai largă acoperire a populației feminine eligibile cu servicii de screening este salvatoare de vieți pe termen mediu-scurt.
