Accesul la servicii medicale de bază continuă să fie profund inegal în România, iar datele recente indică o situație îngrijorătoare: peste 1.000 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, în timp ce mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Potrivit Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la finalul anului 2025, nu mai puțin de 1.055 de localități aveau nevoie de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de specialiști pentru acoperirea nevoilor existente. Situația este aproape neschimbată față de anul precedent, semn al unei stagnări persistente în sistemul de sănătate.
Disparitățile dintre mediul rural și cel urban sunt evidente. În 335 de localități nu există medic propriu, acestea fiind deservite de cadre medicale din alte zone, iar 175 de localități nu beneficiază deloc de servicii de medicină de familie. În restul cazurilor, numărul medicilor este insuficient raportat la populație.
Consecințele sunt dramatice, mai ales pentru copii. Rata mortalității infantile ajunge la 6,6‰, aproape dublu față de media Uniunii Europene. Diferențele sunt și mai accentuate între rural și urban: 7,9‰ la sate, comparativ cu 5,3‰ în orașe.
În acest context, programul „Primul pas spre sănătate”, derulat de Salvați Copiii România cu sprijinul Fundația OMV Petrom, continuă să ofere soluții punctuale. În 2026, alte 60 de cabinete medicale din zone defavorizate vor fi dotate cu echipamente moderne, investiția ridicându-se la un milion de euro. Până la finalul anului, numărul total al cabinetelor sprijinite va ajunge la aproximativ 220.
Lipsa medicilor de familie are efecte directe asupra întregului sistem sanitar. Datele arată că, în 2025, majoritatea pacienților au ajuns la spital fără trimitere, apelând direct la serviciile de urgență. Această tendință suprasolicită spitalele și reflectă slaba funcționare a medicinei primare, care ar trebui să asigure prevenția și diagnosticarea timpurie.
Specialiștii atrag atenția că problema nu poate fi rezolvată doar prin stimulente financiare. Este nevoie de politici publice coerente, investiții în infrastructură și măsuri care să încurajeze medicii tineri să profeseze în mediul rural. În prezent, medicii de familie reprezintă doar 18% din totalul medicilor din România, sub media europeană de 20%, iar o mare parte dintre aceștia sunt aproape de vârsta pensionării.
În paralel, indicatorii sociali amplifică riscurile: aproape o treime dintre copii sunt expuși sărăciei sau excluziunii sociale, iar procentul nașterilor fără monitorizare prenatală rămâne ridicat, în special în rândul mamelor adolescente.
Autoritățile și organizațiile implicate subliniază că accesul la medicul de familie trebuie să devină un drept real pentru toți cetățenii, nu un privilegiu condiționat de locul în care trăiesc. Fără intervenții rapide și coordonate, decalajele dintre rural și urban riscă să se adâncească, cu efecte grave asupra sănătății populației pe termen lung.
Când poate fi recomandată ecografia abdominală? Simptomele care nu trebuie ignorate
Durerea abdominală, balonarea persistentă, greața, tulburările digestive sau scăderea inexplicabilă în greutate sunt câteva dintre simptomele pentru care medicul poate...
