Chiar dacă, în general, simptomele alergiei la polenul de ambrozie se dezvoltă după mai mulți ani de expunere și sunt întâlnite, de obicei, în jurul vârstei de 4 ani, sensibilizarea IgE la alergeni poate apărea și la copiii cu vârste de la sub 1 an la 3 ani.
Perioada cuprinsă între mijlocul lunii august și septembrie este cea în care polenul de ambrozie ajunge în cantități mari în aer.
În timpul sezonului de ambrozie, o plantă poate elibera un miliard de grăuncioare de polen în aer, pe care vântul le poartă până la 3 km. Astfel, evitarea expunerii la polenul de ambrozie este aproape imposibilă.
„Pentru copiii care au dezvoltat sensibilități, asta poate însemna mai mult decât strănut, nas înfundat, secreții nazale sau ochi roșii și lăcrimare. Atunci când reacția alergică afectează și căile respiratorii inferioare, pot apărea tusea, respirația șuierătoare, acel wheezing, senzația de lipsă de aer sau de apăsare în piept. Asta înseamnă că expunerea poate declanșa simptome de astm alergic. În același timp, la copiii care au deja un diagnostic de astm, ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii și la apariția unor exacerbări”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru – coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie Bega Timișoara.
În zilele cu o concentrație ridicată de polen, expunerea copilului poate fi redusă prin limitarea timpului petrecut în aer liber, schimbarea hainelor după revenirea acasă și spălarea feței și a părului. Hainele și lenjeria nu ar trebui uscate în exterior în perioadele în care nivelul polenului este ridicat. În același timp, trebuie urmărit calendarul polinic pentru evitarea expunerii în orele de vârf ale zilelor călduroase.
În cazul copiilor diagnosticați cu astm, tratamentul recomandat de medic trebuie continuat și administrat corect pe întreaga perioadă indicată. Apariția sau accentuarea simptomelor respiratorii necesită o reevaluare medicală și, dacă este nevoie, adaptarea tratamentului.
„Trebuie spus că nu orice copil alergic la ambrozie va dezvolta astm. Există, însă, o legătură strânsă între rinita alergică și astm, cele două afecțiuni putând apărea împreună. De aceea, tusea repetată, în special noaptea sau la efort, episoadele de respirație șuierătoare ori dificultățile de respirație care apar sau se accentuează în perioada polenizării ambroziei nu trebuie ignorate. Un factor de risc pentru dezvoltarea astmului este și prezența dermatitei atopice în copilărie, care poate sugera predispoziția alergică a copilului, așa-numitul marș alergic continuând cu rinita alergică și posibil astm”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru – coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie Bega Timișoara.
În cazul astmului alergic, expunerea repetată la cantități mari de polen de ambrozie poate determina exacerbările, care pot fi uneori extrem de severe. Aceste episoade pot duce la o agravare rapidă a simptomelor și pot necesita administrarea medicației de urgență sau chiar prezentarea la spital. Riscul este mai mare atunci când astmul nu este bine controlat sau tratamentul recomandat nu este administrat corect.
