Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 18 iunie 2026, recursul formulat de primarul municipiului Timișoara și președintele USR, Dominic Fritz, împotriva sentinței prin care Curtea de Apel Timișoara a confirmat raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind existența unui conflict de interese.
Potrivit soluției pronunțate în dosarul nr. 699/1/2026, instanța supremă a respins ca nefondat recursul formulat de Fritz împotriva Sentinței civile nr. 63 din 10 februarie 2026, hotărârea fiind definitivă.
În urma acestei decizii, raportul ANI rămâne valabil, iar starea de conflict de interese constatată de inspectorii de integritate este confirmată definitiv de justiție.
Ce a reținut ANI
Conform raportului Agenției Naționale de Integritate, Dominic Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care ar fi favorizat o persoană cu care avea o relație financiară directă. Este vorba despre un creditor care acordase un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale a actualului primar.
ANI a apreciat că participarea la emiterea actului administrativ, în contextul existenței acestei relații financiare, întrunește elementele unui conflict de interese.
Instanța supremă a reconfirmat astfel principiul potrivit căruia existența conflictului de interese nu presupune demonstrarea unui prejudiciu concret sau a unui act de corupție. Este suficientă existența unui interes personal sau patrimonial care poate afecta imparțialitatea exercitării funcției publice și participarea persoanei la procesul decizional.
Potrivit legislației în vigoare, aleșii locali au obligația de a se abține de la luarea unor decizii atunci când există circumstanțe care pot genera un conflict între interesul public și interesele personale.
Fritz contestă decizia și anunță acțiune la CEDO
La scurt timp după pronunțarea hotărârii, Dominic Fritz a anunțat că va contesta sancțiunea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că decizia este nedreaptă și disproporționată.
Liderul USR afirmă că situația analizată de ANI vizează un Plan Urbanistic Zonal elaborat înainte de preluarea mandatului său și că singurul act care îi este imputat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unei copii a unui referat deja semnat anterior de fostul primar.
„Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără valoare juridică, ANI susține că am adus beneficii unui arhitect care a acordat un împrumut de 25.000 de lei campaniei USR”, a transmis Fritz.
Acesta susține că împrumutul a fost rambursat ulterior prin mecanismul legal de decontare a cheltuielilor electorale și consideră că sancțiunea produce efecte politice semnificative, întrucât îl împiedică să candideze pentru funcții eligibile până în anul 2030.
Mandatul de primar nu este afectat
Dominic Fritz a precizat că sancțiunea are caracter administrativ și nu reprezintă o condamnare penală. De asemenea, aceasta nu conduce la încetarea mandatului său de primar al municipiului Timișoara.
Edilul a anunțat că își va continua activitatea atât la conducerea Primăriei Timișoara, cât și în fruntea USR, urmând să solicite un nou vot de încredere în structurile de conducere ale partidului.
O decizie cu impact politic
Hotărârea definitivă a ÎCCJ reprezintă unul dintre cele mai importante dosare de integritate din ultimii ani și poate avea consecințe semnificative asupra carierei politice a liderului USR.
În timp ce ANI și instanțele consideră că au fost întrunite toate condițiile legale pentru existența unui conflict de interese, Dominic Fritz susține că este victima unei interpretări excesive a legislației și anunță că va continua lupta juridică la nivel european.
Dosarul rămâne astfel deschis în plan public și politic, următoarea etapă fiind demersul anunțat de liderul USR la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
UPDATE: Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Fritz spune că: „Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO.
Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală.
Motivul invocat: un PUZ elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar. Fapta imputată mie este că am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.
ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei, să zicem, “neascultători”.
Când am protestat în 2017 în frig pentru a apăra justiția, alături de mulți dintre voi, nu mă gândeam că voi ajunge primar al unui mare oraș și președinte de partid. Și sigur nu mi-a trecut prin minte, niciodată, că voi ajunge să fiu hărțuit de justiție.
Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției” întocmită chiar de CSM.
S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe.
Să fie foarte clar: nu abandonez lupta.
Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024.
Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele și drepturile.
Pentru că un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere în Biroul Național, Comitetul Politic și în Congresul Partidului.
Vreau să fiu sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus.
Vă rog să țineți minte un singur lucru. Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm.
Mulțumesc că sunteți alături și că nu vă lăsați intimidați.
Drumul nostru nu se oprește la o sentință nedreaptă; se decide acolo unde a contat mereu, la vot, alături de oamenii pentru care facem toată această muncă.”
