România nu se confruntă doar cu boli cardiovasculare, ci și cu o criză de percepție şi management al riscului. Populația aparent sănătoasă nu ştie cât de bolnavă este, arată una dintre recentele analizele de risc cardiovascular din România, bazată pe datele furnizate de peste 15.000 de utilizatori ai aplicației Dahna.
Raportul Dahna 2025–2026 scoate la iveală o realitate surprinzătoare: cei mai vulnerabili pacienți nu sunt cei diagnosticați, ci cei care cred că sunt sănătoși și îşi subevaluează riscul. Datele arată că un număr semnificativ de români își subestimează grav riscul cardiovascular, chiar și în prezența unor valori critice:
• Persoane de 30–40 de ani cu hipertensiunenetratată,
• Persoane sub tratament care rămân în „zona roşie” (170–175 mmHg) fără ajustări terapeutice,
• Persoane cu valori crescute ale glicemiei și hemoglobinei glicozilate care
nu se stiu ca având diabet
Tinerii – din ce în ce mai expuși la boli cardiovasculare
Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă vine din rândul tinerilor. Raportul arată tineri de 21 de ani cu indicatori metabolici de seniori, diabet necunoscut şi obezitate la persoane de 20-40 de ani, sedentarism şi lipsă totală a monitorizării stilului de viață în cazuri de risc extrem. Concluzia este transparentă: bolile cardiovasculare nu mai sunt o problemă a vârstei înaintate.
„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi.” spune dr. Gabriel Tatu Chitoiu, medic cardiolog co-fondator alaplicației și al companiei Cardioscience.
Cifre–cheie din Raportul Dahna 2025–2026, care definesc criza cardiovasculară din România:
• 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament.
• Sedentarismul creşte cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic.
• Obezitatea este cel mai puternic factor de risc ignorat.
• Fumatul adaugă 10 ani de îmbătrânire arterialăînainte de vârsta de 45 de ani și rămâne factorulcare „anulează” orice alt progress.
• Stilul de viață poate arde 30 de ani de sănătate în doar un deceniu. Există combinații de factori de risc care comprimă 30-40 de ani de boală în 10 ani.
„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă şi fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului este că medicația singură nu salvează vieți. Mii de pacienți aflați sub tratament rămân în zona de risc, dacă nu își monitorizează constant boala și nu primesc tratament. RaportulDahna 2025–2026 nu este doar o analiză, ci un semnal de alarmă pentru intervenție în sănătatea publică.” spune Daniela Tatu Chițoiu co-fondatoareaaplicației și coordonatoarea proiectului Dahna.
Factorii de risc nu se adună – se multiplică
Analiza Dahna confirmă un aspect esențial pentru sănătatea publică: riscul cardiovascular este exponențial atunci când factorii se combină:
• Obezitatea crește riscul de hipertensiune de aproape 3 ori,
• Fumatul dublează riscul cardiovascular,
• Colesterolul LDL ridicat creşte riscul de peste 2 ori.
Un singur factor bun nu compensează restulriscurilor. Există pacienți cu colesterol normal, care au risc cardiovascular extrem din cauza combinațieidintre vârstă, fumat şi tensiune arterială.
Un mit parțial demontat: sportul este foarte important, dar nu suficient. Ideea „Fac sport, deci sunt protejat” este parțial falsă. Activitatea fizică este foarte importantă reduce riscul, dar nu îl elimină în absența controlului tensiunii, glicemiei și colesterolului.
Constatările Raportului Dahna 2025–2026 despre „zona de umbră” a românilor care își subestimează riscul, se văd în oglindă în datele oficiale: România are a doua cea mai mare rată standardizată de mortalitate prin boli ale sistemului circulator din UE (787/100.000 în 2023, față de 313/100.000 media UE – Eurostat). 33% of deaths caused by circulatory diseases in 2023 – News articles – Eurostat
„Baza de date Dahna (2025-2026) confirmă o valoarepredictivă ridicată pentru riscul cardiovascular la nivelnațional. Deși există un „deficit de alfabetizarebiometrică” vizibil prin numărul mare de utilizatoricare raportează valori de 0 la HbA1c, colesterol saucreatinină, corelațiile dintre Greutate, Tensiune A șiScorul CVD sunt consistente și valide statistic. Acestedate (e drept, autoraportate) demonstrează căviitorul sustenabilității sistemului de sănătate depindede capacitatea de a adresa „zona de umbră” a pacienților nediagnosticați, identificați astăzi și prindatele Dahna.” spune dr. Gabriel Tatu Chitoiu, medic cardiolog co-fondator al aplicației și al companieiCardioscience.
