Cum arată viața culturală în cartierul tău? Ce te face să mergi la un eveniment și ce te împiedică să participi? Ce ai vrea să găsești mai aproape de casă? Sunt întrebările de la care pornește „Hai să vorbim despre Timișoara”, procesul de consultare publică pentru elaborarea Strategiei Culturale Timișoara 2040.

Timișorenii, operatorii culturali și experții sunt invitați să contribuie la definirea direcțiilor de dezvoltare culturală ale orașului pentru următorii 14 ani. Strategia este inițiată de Primăria Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte, și va fi construită pe baza cercetării, a datelor și a contribuțiilor venite din comunitate.

Procesul de elaborare pornește de la ideea că viața culturală a Timișoarei nu trebuie analizată doar prin prisma instituțiilor și evenimentelor din centrul orașului, ci și prin ceea ce se întâmplă în cartiere.

Timișorenii sunt invitați să vorbească despre experiențele lor: unde participă la evenimente culturale, ce le lipsește, cât de ușor ajung la activități culturale și ce ar putea face orașul pentru ca acestea să fie mai accesibile.

În paralel, operatorii culturali vor participa la ateliere în cadrul cărora vor fi discutate teme precum spațiile disponibile, publicul, resursele și colaborarea dintre organizațiile și instituțiile culturale.

„Strategia Culturală Timișoara 2040 continuă munca ultimilor ani. De luna aceasta Timișoara are primele strategii profesioniste pentru turism și pentru minorități. Împreună, toate ne dau viziunea coerentă despre cum aducem oamenii împreună, cum punem mai bine în valoare identitatea Timișoarei și cum facem din ea un avantaj pentru viitorul orașului”, au transmis reprezentanții primăriei.

Potrivit edilului, cultura și spațiile în care oamenii se întâlnesc trebuie privite ca parte a dezvoltării orașului și a comunității.

Trei perspective pentru Timișoara 2040

Strategia va reuni trei perspective: cea a locuitorilor, cea a operatorilor culturali și cea a experților.

Timișorenii vor putea vorbi despre felul în care participă la viața culturală a orașului și despre nevoile pe care le identifică în propriile cartiere.

Operatorii culturali vor aduce experiența acumulată în ceea ce privește publicul, spațiile culturale, resursele și colaborările.

Experții vor analiza datele și răspunsurile colectate și le vor transforma în direcții și măsuri care să stea la baza viitoarei strategii.

„Timișoara 2040 începe cu o întrebare simplă: în ce fel de oraș vrem să trăim peste 14 ani? 2023 ne-a arătat ce poate deveni Timișoara, atunci când cultura pune în mișcare întregul oraș. Acum privim mai departe, iar răspunsul nu poate veni doar de la instituții sau de la profesioniștii din sectorul cultural. Trebuie să vină înainte de toate de la timișoreni”, a declarat Ramona Laczko David, directoarea Centrului de Proiecte.

Aceasta spune că obiectivul este ca locuitorii din toate cartierele și de toate vârstele să fie implicați în proces.

„Vrem să punem oamenii din toate cartierele și de toate vârstele în centrul acestui proces și să construim împreună o viziune în care cultura nu este un privilegiu, ci o parte firească a vieții orașului. Timișoara 2040 nu este despre viitorul culturii, ci mai ales despre viitorul Timișoarei prin cultură”, a mai precizat Ramona Laczko David.

De la Capitala Europeană a Culturii la următorii 14 ani

Strategia pornește și de la experiența Timișoarei din 2023, anul în care orașul a fost Capitală Europeană a Culturii.

Noul proces urmărește însă să privească dincolo de evenimentele și proiectele unui singur an și să analizeze modul în care cultura poate deveni o prezență constantă în viața orașului.

În acest context, vor fi analizate atât infrastructura și activitatea culturală existente, cât și zonele și comunitățile care au nevoie de mai multe oportunități de participare.

„Strategia Timișoara 2040 pornește de la înțelegerea culturii ca practică spațială și urbană, generatoare de locuri, sens și viață socială”, explică Cosmina Goagea, arhitectă și curatoare, coordonatoarea procesului de elaborare a Strategiei Culturale Timișoara 2040.

Potrivit acesteia, una dintre mize este distribuția activității culturale pe întreg teritoriul orașului.

„Ca serviciu public, ea presupune un oraș policentric, în care proximitatea definește accesul și apartenența, iar cartierele au propriile locuri și identități culturale. Cultura este, în același timp, infrastructură civică: un laborator de gândire critică și colectivă, în care se exersează democrația”, a mai declarat Cosmina Goagea.

Cum se pot implica timișorenii

Locuitorii Timișoarei sunt invitați să completeze chestionarul dedicat participării la viața culturală a orașului și nevoilor din cartiere.

Chestionarul este disponibil pe platforma Decidem a Primăriei Municipiului Timișoara și pe site-ul Centrului de Proiecte.

Tot acolo vor fi publicate informațiile despre ateliere, etapele procesului de elaborare și documentele relevante.

Strategia Culturală Timișoara 2040 își propune astfel să transforme consultarea publică într-un punct de plecare pentru o discuție mai amplă despre felul în care timișorenii vor să trăiască în oraș în următorii ani.

Întrebarea de la care pornește întregul demers este una simplă: cum vrem să trăim împreună în Timișoara anilor care vin?